PRODUSE VEGETALE NEDENUMITE ŞI NECUPRINSE ÎN ALTĂ PARTE

   La această poziţie se clasifică produsele vegetale nedenumite şi necuprinse  în altă parte a Nomenclaturii.

Sunt incluse:

A) Materiile prime vegetale de tipul celor folosite mai ales pentru vopsit, tăbăcit sau argăsit.

  Aceste produse sunt folosite mai ales ca şi coloranţi sau tananţi, fie direct, fie după transformarea în produse tincturiale sau în extracte tanante. Pot fi prezentate în stare brută (proaspete sau uscate), curăţate, măcinate sau pulverizate, chiar aglomerate.

Cele mai importante sunt sub formă de:

1)  Lemn: lemnul de oţetar, de scumpie, de campeche, de  quebracho, de Brazilia (de Pernanbouk etc.), de castan, de santal roşu.

  Trebuie menţionat faptul că lemnul de tipul celui utilizat în principal pentru vopsit, tăbăcit sau argăsit nu poate fi clasificat aici decât dacă este prezentat sub formă de aşchii, ţăndări, concasat sau pulverizat. Prezentat sub alte forme, acest lemn este exclus (Capitolul 44).

         2)   Scoarţă: scoarţa  de  stejar  de  diverse specii (inclusiv  de  stejar  negru   numit                  quercitron şi  al  doilea  rând de  scoarţă  a stejarului de  plută), de  castan, de  mesteacăn  alb, de oţetar, de  scumpie, de mimoză, de arbore exotic înrudit cu manglierul (paletuvier), de brad de Canada, de salcie etc.

3)   Rădăcini şi părţi similare: de drăcilă, de roibă , canaigra, limba-boului etc.

4)   Fructe, bace, seminţe: capsula ghindei, mirobolan, dividivi (sau libidibi), bace de verigariu (seminţe galbene, de Persia, de Adrianopol etc.), seminţe şi pulpă de rocouyer, păstăi de tara, coajă verde de nucă, coajă de migdale etc.

         5)  Gogoşi (gogoşi de ristic, de China, de Alep, de Ungaria, de terebint etc.).

               Gogoşile de ristic sunt excrescenţele de pe frunzele sau rămurelele anumitor stejari şi ale altor arbori, în urma înţepăturilor produse de unele insecte cum ar fi cele din genul Cynips. Ele conţin tanin şi acid galic şi sunt folosite la vopsire şi la fabricarea unor cerneluri de scris.

6)  Tije, frunze şi flori: tijele şi frunzele de drobuşor, de oţetar, de scumpie, de mirt, de floarea-soarelui (zis maurelle), de arbust (Lawsonia alba), de roiba, de plante din genul Indigofera, de rezeda; frunze de arbust Pistacia, flori de şofrănaş, de grozama (din varietatea Genista tinctoria) etc.

Stigmatul şi pistilul şofranului veritabil se clasifică la poziţia 09.10.

7)   Licheni: licheni de tipul celor utilizaţi la fabricarea unei substanţe roşu-violet (Rocella tinctoria şi fuciformis; Lichen tartareus, Lichen parellus, Lichen pustuleux sau Umbilicaria pustulata etc.).

                Poziţia  nu cuprinde:

a)      Extractele tanante vegetale şi taninii (acizii tanici), inclusiv extractul apos de tanin de gogoşi de ristic (poziţia 32.01).

b)      Extractele de lemn pentru vopsit şi alte specii tinctoriale vegetale (poziţia 32.03).

B) Linters de bumbac.

    Seminţele unor varietăţi de bumbac, după ce au fost separate prin egrenare de fibrele de bumbac,  sunt încă acoperite cu un puf fin format din fibre foarte scurte (cu o lungime sub 5 mm). Sunt fibre foarte scurte care, după ce au fost separate de seminţe printr-o operaţiune specifică industriei textile (delintage), poartă numele de linters de bumbac.

   Deoarece sunt scurte, aceste produse nu pot fi, practic, filate; conţinutul lor mare de celuloză face ca ele să fie materia primă preferată pentru prepararea pulberilor fără fum sau pentru fabricarea produselor textile celulozice artificiale (mătasea artificială, fibre artificiale etc.) sau a altor produse derivate din celuloză. Sunt folosite uneori şi la fabricarea unor tipuri de hârtie, de filtre sau ca material de umplutură în industria cauciucului.

  Linterşii de bumbac se clasifică aici indiferent de utilizare, fie că sunt prezentaţi în vrac sau puternic presaţi, sub formă de foi sau plăci, în stare brută sau după ce li s-au înlăturat impurităţile, după ce au fost spălaţi, degresaţi (inclusiv cei hidrofilizaţi), sau chiar albiţi sau vopsiţi.

       Poziţia   exclude:

a)        Vata de bumbac medicinală sau condiţionată pentru vânzarea cu amănuntul pentru utilizări medicale sau chirurgicale   (poziţia 30.05).

b)        Celelalte tipuri de vată din bumbac (poziţia 56.01).

C) Boabele tari, seminţele, sâmburii, cojile şi nucile pentru cioplit.

    Aceste  produse  sunt  folosite  în  special pentru fabricarea nasturilor, mărgelelor, mătăniilor sau a altor obiecte pentru jocul de table sau de şah.

    Printre aceste produse se includ:

1)       Fildeşul vegetal (corozo), care este sămânţa (sau  nuca)  fructului  anumitor  specii  de palmieri  din  America  de   Sud    şi   a   căror   structură,  duritate,  culoare  amintesc  pe  cele  ale   fildeşului   natural, din acest motiv este numit  fildeş vegetal.

2)       Sămânţa   (sau   nuca)  de   palmier (de palmier-doum)  care   creşte  mai   ales   în   Africa  Orientală şi  Centrală (Eritreea, Somalia, Sudan etc.).

3)       „Nucile” similare, ale altor palmieri (nuca de Tahiti, de palmira etc.).

4)       Seminţele din varietatea  de  trestie  Canna indica   numite   seminţe  de  belsita ;  seminţele  de Abrus   precatorius,  numit arborele  cu  mătănii; sâmburi   de  curmale;  nucile   de   palmier piassava.

5)       Cojile nucii de cocos.

         Poziţia cuprinde nu numai materialele în stare brută, dar şi cele care, precum fildeşul vegetal (corozo) sau palmier-doum, în special, au fost doar simplu tăiate, fără altă prelucrare. Dacă sunt altfel prelucrate, aceste materiale se clasifică la alte poziţii, în special la poziţiile 96.02 sau   96.06.

D) Celelalte produse vegetale.

      Grupa cuprinde:

1)   Alfa  şi  rogozul  denumiri   date   unor  plante  filamentare  (Stipa tenacissima  şi Lygeum   spartum) din  familia  Graminee, care  cresc din  abundenţă   în  Africa de Nord  şi  în  Spania.             Principala  lor  utilizare  este  pentru  fabricarea  unei  paste de hârtie, dar sunt  folosite  şi  la  confecţionarea  sforilor şi a plaselor, a articolelor din împletituri cum sunt covoare, rogojini, coşuri, încălţăminte;  sunt  folosite şi la capitonarea sau umplerea scaunelor sau saltelelor.

    Aceste  produse  nu  se clasifică la această poziţie  decât  dacă  sunt  sub  formă  de  tije  sau frunze brute, albite  sau  vopsite (în mănunchiuri  sau   nu). Prelucrate  în  vederea  utilizării  lor în industria textilă (de exemplu laminate, sfărâmate sau pieptănate)  se  clasifică la poziţia 53.05.

2)     Grozama   brută ( neprelucrată   încă   până  la   stadiul  de  mănunchi  de  fire), plantă din familia leguminoaselor,  ale  cărei  fibre   sunt   folosite  în  industria  textilă. Grozama în mănunchiuri sau sub formă de câlţi este clasificată la poziţia 53.03.

3)     Luffa (zouffa  sau  loofah)  numită   şi   burete   vegetal, alcătuită   din  ţesutul  celular  al unei specii de cucurbitacee exotice (Luffa cylindrica).

              Bureţii de origine animală sunt excluşi (poziţia 05.09).

4)     Făina din fildeş vegetal, din nuci de palmier din Africa Orientală şi Centrală, din coji de nuci de cocos sau similare.

5)    Lichenii  ( în  afara  celor   tinctoriali  (a   se  vedea  alineatul  A),   punctul   7),   medicinali   sau  ornamentali). Mucilagiile   şi   agenţii  de  îngroşare naturali  (agar-agar,  carraghenina etc.)  se   clasifică    la    poziţia 13.02.  Algele  de   la   poziţia   12.12   şi  algele monocelulare moarte  (poziţia 21.02) sunt de asemenea excluse.

6)     Măciulii de scaieţii pregătite sau nu pentru folosirea lor în industria textilă, dar nemontate.

7)     Produsul  numit  hârtie  de  orez   (rice paper) sau  hârtie  japoneză  care  este  format din foi subţiri tăiate din măduva unor copaci care cresc  mai  ales  în  Extremul  Orient  şi  care  sunt folosite  la  fabricarea  florilor  artificiale, ca material  de  suport  pentru desene, acuarele etc. Aceste foi  se clasifică aici, chiar dacă au fost satinate pentru a li se netezi suprafaţa sau dacă sunt  pătrate sau dreptunghiulare.

8)     Frunzele  de  betel  formate  din  frunze  verzi şi proaspete  a  plantei  căţărătoare  numită Piper betle L. Frunzele de betel sunt de obicei  mestecate  după   mese,  datorită  acţiunii lor răcoritoare  şi stimulative.

9)      Scoarţa de Quillaia (Quillaia saponaria, lemnul de Panama, "soap bark").

10)   Seminţele  sau nucile de  sapindus  ( Sapindus   mukorossi, S.  trifoliatus, S.  saponaria, S. marginatus, S. drummondii).

Unele dintre materialele vegetale de la această poziţie (de exemplu alfa, rogozul) pot fi prezentate pe suport, adică întinse într-un strat mai mult sau mai puţin regulat, fixate pe un material textil, din ţesătură, hârtie etc. sau între două foi de hârtie, două straturi de pânză etc., fixate cu agrafe sau cu o cusătură sumară.

1404.10.00

Materii prime vegetale de tipul celor folosite în principal pentru vopsit, tăbăcit sau argăsit

Aceste materii prime sunt descrise ca exemplu în Notele explicative la Sistemul armonizat de la poziţia 14.04, al doilea alineat, punctul A.

1404.20.00

Linters de bumbac

Vezi Notele explicative la Sistemul armonizat, de la poziţia 14.04, punctul B.

1404.90.00

Altele

Produsele care se clasifică la acest cod sunt descrise ca exemplu în Notele explicative la Sistemul armonizat de la poziţia 14.04, punctele C şi D.

Scaieţii menţionaţi în Notele explicative la Sistemul armonizat de la poziţia 14.04, paragraful D, punctul 6 sunt din specia Dipsacus sativus.

Se clasifică la acest cod şi endospermele de seminţe de guara (“guar splits”), prezentate sub formă de fulgi neregulaţi de culoare galben deschis.