GRĂSIMI ŞI ULEIURI ANIMALE SAU VEGETALE ŞI FRACŢIUNILE LOR, HIDROGENATE PARŢIAL SAU TOTAL, INTERESTERIFICATE, REESTERIFICATE SAU ELAIDINIZATE, CHIAR RAFINATE, DAR NEPREPARATE ALTFEL

  Această poziţie cuprinde grăsimile şi uleiurile animale sau vegetale care au suferit o transformare chimică particulară de tipul celor menţionate mai jos şi care nu au fost altfel preparate.

  Poziţia cuprinde şi fracţiunile grăsimilor şi uleiurilor animale sau vegetale care au suferit acelaşi tratament.

A) Grăsimi şi uleiuri hidrogenate.

   Hidrogenarea se efectuează prin punerea în contact a produselor cu hidrogenul pur la o temperatură şi o presiune corespunzătoare, în prezenţa unui agent catalizator (în general a nichelului fin divizat). Efectul acestei operaţii constă în ridicarea punctului de topire a grăsimilor, în mărirea consistenţei uleiurilor, prin transformarea gliceridelor nesaturate (a acizilor oleic, linoleic etc.) în gliceride saturate (acizi palmitic, stearic etc.) cu punct de topire mai ridicat. Gradul de hidrogenare ca şi consistenţa finală a produsului depind de procedeul utilizat şi de durata tratamentului.

Poziţia cuprinde:

1)     Produsele care nu au suferit decât o hidrogenare parţială având ca efect modificarea formei cis  a  gliceridei  acizilor  graşi  nesaturaţi  în formă  trans pentru  ridicarea  punctului de topire (chiar dacă produsele au tendinţa de  a  se  separa  în straturi tip pastă şi lichid ).

2)     Produsele  hidrogenate  în  întregime (de  exemplu  uleiuri  transformate în grăsimi tip pastă sau solide).

   Produsele cel mai des supuse hidrogenării sunt uleiurile de peşte sau de mamifere marine şi anumite uleiuri vegetale (de seminţe de bumbac, de susan, de arahide, de rapiţă, de boabe de soia, de porumb etc.). Uleiurile hidrogenate parţial sau în întregime, din aceste tipuri, intră deseori în compoziţia preparatelor din grăsimi alimentare de la poziţia 15.17, întrucât hidrogenarea provoacă nu numai durificarea  lor, ci le şi face mai greu alterabile prin oxidare la aer, ameliorând gustul, mirosul şi chiar aspectul  (prin albire).

           Din această grupă de produse fac parte şi uleiurile de ricin hidrogenate, numite opalwax.

B) Grăsimi şi uleiuri interesterificate, reesterificate sau elaidinizate.

1)     Grăsimile şi uleiurile interesterificate (sau transesterificate). Consistenţa unui ulei  sau  a unei grăsimi poate  fi  mărită prin  modificarea  corespunzătoare  a  poziţiei  radica1ilor  de acizi graşi din trigliceridele  conţinute  în  produs. Reacţia şi deplasarea esterilor pot fi stimulate cu ajutorul agenţilor catalizatori.

2)     Grăsimile şi uleiurile reesterificate (denumite şi esterificate) sunt trigliceride  obţinute prin sinteza directă a glicerinei  cu  amestecuri  de  acizi graşi  liberi  sau  cu  uleiuri acide de  rafinare. Poziţia  radicalilor  acizilor  graşi  din  trigliceride  diferă  de  cea  întâlnită  în  mod normal în uleiurile naturale.

  Uleiurile obţinute din măsline, conţinând uleiuri reesterificate, se clasifică la această poziţie.

3) Grăsimile  şi  uleiurile  elaidinizate  sunt   grăsimi  şi  uleiuri  supuse  unui   tratament  care provoacă o transformare substanţială  a  radicalilor de acizi graşi nesaturaţi de la forma cis la forma trans.

  Produsele descrise mai sus se clasifică la această poziţie, chiar dacă prezintă caracter de ceară şi chiar dacă  sunt ulterior dezodorizate sau supuse unui procedeu de rafinare şi chiar dacă  pot fi utilizate direct ca aliment. Totuşi, această poziţie nu cuprinde grăsimile şi uleiurile şi fracţiunile lor hidrogenate etc., care au suferit o preparare ulterioară, cum este texturarea (modificarea texturii  sau a  structurii cristaline) în vederea utilizării alimentare (poziţia  15.17).