GRĂSIMI ŞI ULEIURI ANIMALE SAU VEGETALE ŞI FRACŢIUNILE LOR, FIERTE, OXIDATE, DESHIDRATATE , SULFURATE, SUFLATE, POLIMERIZATE PRIN CĂLDURĂ ÎN VACUUM SAU ALTFEL MODIFICATE CHIMIC, CU EXCEPŢIA CELOR DE LA POZIŢIA 15.16; AMESTECURI SAU PREPARATE NEALIMENTARE DE GRĂSIMI SAU DE ULEIURI ANIMALE SAU VEGETALE SAU DIN FRACŢIUNILE DIFERITELOR GRĂSIMI SAU ULEIURI DIN ACEST CAPITOL, NEDENUMITE ŞI NECUPRINSE ÎN ALTĂ PARTE

A)  Grăsimi şi uleiuri animale sau vegetale şi fracţiunile lor, fierte, oxidate, deshidratate, sulfurate, suflate, polimerizate prin căldură în vacuum sau altfel modificate chimic, cu excepţia celor de la poziţia 15.16.

Grupa cuprinde grăsimile şi uleiurile animale sau vegetale şi fracţiunile lor, care au suferit anumite tratamente care modifică structura lor chimică, ceea ce le ameliorează vâscozitatea, sicativitatea  (adică proprietatea lor de a putea absorbi oxigenul din aer şi de a deveni astfel apte de a forma straturi elastice) sau le modifică alte proprietăţi, atâta timp cât păstrează structura fundamentală de trigliceridă şi nu sunt descrise mai specific în altă parte, şi în principal:

1)     Uleiurile fierte sau oxidate, care provin de la tratamentul prin încălzire al uleiurilor la care în general s-a adăugat, în prealabil, o cantitate mică de agenţi de oxidare. Sunt utilizate în industria lacurilor şi  a vopselelor.

2)     Uleiurile suflate, care sunt uleiuri parţial oxidate şi polimerizate prin insuflarea aerului cald.  Se folosesc la prepararea lacurilor izolante, a pielii artificiale, şi în amestec cu uleiuri minerale, pentru obţinerea preparatelor lubrifiante (uleiuri compaund).

Linoxina, un produs semisolid de consistenţă cauciucoasă, constituită dintr-un ulei de in puternic oxidat, şi care este utilizat la fabricarea linoleumului, se clasifică de asemenea la această poziţie.

3)   Uleiul de ricin deshidratat, obţinut prin deshidratarea acestui ulei în prezenţa catalizatorilor, şi care este utilizat ca şi uleiurile din paragrafele precedente, la prepararea lacurilor şi  a vopselelor.

4)   Uleiurile sulfurate, care rezultă în urma tratamentului cu sulf sau cu clorură de sulf, tratament care conduce la o polimerizare a moleculelor. Uleiul astfel tratat formează o peliculă care absoarbe mai puţină apă ca pelicula uzuală de ulei uscat simplu, care posedă o rezistenţă mecanică mai mare şi care ajunge mai repede în starea în care nu mai este lipicios. Uleiurile sulfurate sunt utilizate pentru vopsirea antirugină şi pentru lăcuirea ambarcaţiunilor.

           Continuând în profunzime sulfurarea uleiurilor se obţine un produs solid denumit factis pentru cauciuc clasificat la poziţia  40.02.

5)   Uleiurile polimerizate prin căldură în vacuum sau în gaz inert; sunt  astfel denumite anumite uleiuri (mai ales cele de în sau lemn de China) polimerizate prin simplă încălzire, fără oxidare, la 250 - 300°C, fie într-o atmosferă inertă de gaz carbon, fie în vid. Se obţin astfel uleiuri mai mult sau mai puţin vâscoase, utilizate foarte mult sub denumirea de stand-uleiuri, la fabricarea lacurilor care formează o peliculă deosebit de subţire şi impermeabilă.

  Prin denumirea de stand-uleiuri (stand-oils), se înţelege în comerţ şi uleiurile polimerizate prin căldură în vacuum, din care părţile lor nepolimerizate au fost extrase (Teka oils), precum şi amestecurile de uleiuri polimerizate prin căldură în vacuum.

6)   Printre celelalte uleiuri modificate, poziţia cuprinde:

      a)  Uleiurile maleice, obţinute prin  tratarea  de  exemplu  a  uleiului de soia cu cantităţi limitate  de anhidridă maleică la o temperatură  de  minimum 200°C, în  prezenţa  unei  cantităţi de polialcool, suficiente pentru  esterificarea  surplusului  de  aciditate a uleiului. Uleiurile maleice astfel obţinute au proprietăţi sicative.

b)   Uleiurile sicative (de exemplu ulei de in) la care au fost încorporate la rece cantităţi mici de produse sicative (de exemplu borat de plumb, naftenat de zinc, rezinat de cobalt) în scopul                                               accentuării proprietăţilor lor sicative naturale. Aceste uleiuri, sunt utilizate, în locul uleiurilor pentru gătit, la prepararea lacurilor şi a vopselelor. Sunt foarte diferite de sicativele preparate lichide de la poziţia 32.11 (care sunt soluţii concentrate de produse sicative) şi nu pot fi confundate cu acestea.

c)   Uleiurile epoxidice obţinute prin tratarea, de exemplu, a uleiului de soia cu acid paracetic preformat sau format în situ printr-o reacţie între apa oxigenată şi acidul acetic, în prezenţa unui catalizator. Sunt utilizate, în principal, ca plastifianţi sau stabilizatori ai răşinilor vinilice.

d)   Uleiurile bromate, utilizate ca stabilizatori de emulsie sau suspensie pentru uleiurile esenţiale, de exemplu în industria farmaceutică.

B)     Amestecuri sau preparate nealimentare din grăsimi sau uleiuri animale sau vegetale sau din fracţiuni ale diferitelor grăsimi sau uleiuri din acest Capitol, nedenumite şi necuprinse în altă parte.

      Această parte cuprinde, printre altele, uleiurile rămase după prăjire, conţinând de exemplu uleiul de rapiţă, uleiul de soia şi o mică cantitate de grăsime animală, folosite la prepararea hranei pentru animale.

Poziţia nu cuprinde:

a)     Grăsimile şi uleiurile simplu denaturate (vezi Nota 3 a  acestui Capitol ).

b)     Grăsimile şi uleiurile hidrogenate interesterificate, reesterificate sau elaidinizate (poziţia  15.16).

c)     Preparatele de tipul celor utilizate pentru hrana animalelor (poziţia 23.09).

d)     Uleiurile sulfonate (adică tratate cu acid sulfuric) (poziţia 34.02).