ПРОЧИЕ САХАРА, ВКЛЮЧАЯ ХИМИЧЕСКИ ЧИСТЫЕ ЛАКТОЗУ, МАЛЬТОЗУ, ГЛЮКОЗУ И ФРУКТОЗУ, В ТВЕРДОМ СОСТОЯНИИ; СИРОПЫ САХАРНЫЕ БЕЗ ДОБАВЛЕНИЯ ВКУСО-АРОМАТИЧЕСКИХ ИЛИ КРАСЯЩИХ ВЕЩЕСТВ; ИСКУССТВЕННЫЙ МЕД, СМЕШАННЫЙ ИЛИ НЕ СМЕШАННЫЙ С НАТУРАЛЬНЫМ МЕДОМ; КАРАМЕЛЬНЫЙ КУЛЕР

 Poziţia cuprinde celelalte zaharuri în stare solidă, siropurile de zahăr, precum şi  înlocuitori de miere şi zaharurile şi melasele caramelizate.

A. - ALTE  ZAHARURI

    Această parte cuprinde zaharurile, altele decât cele de la poziţia 17.01 şi cele chimic pure de la poziţia 29.40, în stare solidă (chiar sub formă de pudră), chiar dacă li s-au adăugat aromatizanţi sau coloranţi. Printre produsele de la această poziţie, sunt:

1)   Lactoza cunoscută de asemenea ca zahăr din lapte (C_l2H₂₂O₁₁), care se găseşte în lapte şi este extrasă industrial din zer. Această poziţie cuprinde atât lactoza chimic pură, cât şi pe cea comercială. Aceste produse trebuie să conţină peste 95 % din greutate lactoză,  exprimat în lactoză anhidră, calculată la substanţa uscată. Pentru calcularea procentului de lactoză, în greutate, conţinut într-un produs, expresia "substanţă uscată" trebuie să fie considerată ca excluzând apa liberă şi apa de cristalizare. Produsele obţinute din zer şi care conţin în greutate maximum 95 % lactoză, exprimată în lactoză anhidră, calculată la substanţa uscată, sunt excluse (în general, poziţia 04.04).

        Lactoza comercială, când este rafinată, este o pulbere albă, uşor dulce, cristalină. Lactoza   chimic pură, anhidră sau hidratată, formează cristale incolore, dure, care absorb mirosurile.

        Lactoza este des folosită în amestec cu laptele, la prepararea hranei pentru copii; de asemenea este folosită  în cofetărie, în prepararea gemurilor sau în farmacie.

2)  Zahărul invertit, principalul component al mierii naturale. Industrial se obţine mai  ales prin hidroliza soluţiilor de zahăr rafinat (zaharoză); se compune din glucoză şi fructoză, în părţi egale. Se prezintă uneori în stare solidă, dar cel mai adesea sub formă de sirop vâscos (vezi partea B de mai jos). Este folosit în farmacie, la fabricarea berii sau la fabricarea conservelor de fructe sau a înlocuitorilor de miere, precum  şi la fabricarea pâinii.

3) Glucoza, care există în stare naturală în fructe şi în miere. Asociată cu fructoza, în părţi egale,  constituie zahărul invertit.

        Poziţia include dextroza (glucoză chimic pură) şi glucoza comercială.

  Dextroza (C₆H₁₂O₆) este o pulbere albă, cristalină. Este folosită în industria farmaceutică sau în industria alimentară.

Glucoza comercială este obţinută prin hidrolizarea amidonului sau a feculelor cu acizi sau cu enzime sau combinând cele două procedee. Conţine mereu, în afară de dextroză, o proporţie variabilă de dizaharide, trizaharide şi alte polizaharide (maltoză, matotrioză etc.). Conţinutul ei de zahăr reducător, exprimat în dextroză, la substanţă uscată, este de minim 20 %. Este, de obicei, sub formă, fie de lichid incolor, mai mult sau mai puţin vâscos (sirop de glucoză, vezi partea B de mai jos), fie de bucăţi sau turte (agregat de glucoză) sau de pudră amorfă. Este folosit de obicei în industria alimentară, în industria berii, în industria tutunului ca produs de fermentare şi în farmacie.

4)  Fructoza  sau levuloza (C₆H₁₂O₆), care se găseşte din abundenţă, în fructele dulci şi în miere, amestecată cu glucoză; industrial este produsă din glucoza comercială (de exemplu sirop de porumb), din zaharoză sau prin hidrolizarea inulinei extrase din tuberculii de dalie sau de topinambur. Este sub formă de pudră albă cristalină sau de sirop foarte vâscos (vezi partea  B de mai jos); este mai dulce decât zahărul obişnuit (zaharoza) şi se foloseşte în special de către diabetici. Această poziţie cuprinde atât fructoza comercială, cât şi fructoza  chimic pură.

5)  Zaharoza  se obţine din alte plante decât sfecla şi trestia de zahăr. Cel mai important este zahărul de arţar obţinut din seva diferitelor varietăţi de arţar, mai ales Acer saccharum şi Acer nigrum, care cresc în special în Canada şi Nord-estul Statelor Unite. Seva este de obicei concentrată şi cristalizată ca atare, pentru a conserva anumite componente, altele decât zahărul, care dau zahărului de arţar aroma sa specifică. De asemenea este comercializat  în formă de sirop (maple syrup) (vezi partea B de mai jos). Alte siropuri de zaharoză (vezi partea B de mai jos) sunt obţinute din sorg dulce (Sorghum vulgare var. saccharatum),  din roşcove sau din anumiţi palmieri etc.

6)  Malto-dextrinele (sau dextri-maltozele), obţinute prin acelaşi proces ca şi glucoza comercială. Conţin maltoză şi alte polizaharide în proporţii variabile. Fiind mai puţin hidrolizate, conţinutul lor în zahăr reducător este mai mic decât cel al glucozei comerciale. Nu se clasifică, totuşi, în această poziţie decât produsele  de tipul celor al căror conţinut în zahăr reducător, exprimat în dextroză la substanţă uscată, este peste 10 % dar sub 20 %. Cele cu un conţinut de maxim 10 % se clasifică la poziţia 35.05. Malto-dextrinele sunt în general sub formă de pulberi albe, dar de asemenea sunt comercializate sub formă de sirop (vezi partea B de mai jos). Sunt folosite în principal la fabricarea alimentelor pentru copii sau a alimentelor dietetice, sărace în calorii, ca diluanţi pentru substanţele aromatizante sau a coloranţilor alimentari şi de asemenea în industria farmaceutică, ca excipient.

7)   Maltoza (C_l2H₂₂O₁₁), care este produsă industrial prin hidrolizarea amidonului în prezenţa  diastazei de malţ. Se prezintă sub formă de pulbere albă, cristalină. Este folosită în industria berii. Această poziţie cuprinde atât maltoza comercială cât şi maltoza chimic pură.

B. - SIROPURI

  Această grupă cuprinde siropurile din toate zaharurile (inclusiv siropurile din lactoză şi soluţiile apoase, altele decât soluţiile apoase ale zaharurilor chimic pure de la poziţia  29.40), cu condiţia ca ele să nu fi fost aromatizate sau să nu li se fi adăugat coloranţi (vezi Nota explicativă de la poziţia 21.06).

   În afară de siropurile menţionate în partea A de mai sus (de exemplu sirop de glucoză (sirop de „amidon”), sirop de fructoză, sirop de malto-dextrine, sirop de zahăr invertit ca şi sirop de zaharoză), această poziţie include:

1)  Siropurile simple, obţinute prin dizolvarea zaharurilor de la acest Capitol,  în apă.

2) Sucurile şi siropurile obţinute în cursul procesului de extracţie a zahărului din sfecla de zahăr, trestia de zahăr etc.; acestea pot să conţină  impurităţi cum ar fi pectină, substanţe albuminoide, săruri minerale etc.

3)  Siropurile de masă sau cele folosite în scopuri culinare, care conţin zaharoză şi zahăr invertit. Aceste siropuri sunt fabricate, fie cu ajutorul siropului rămas  după cristalizarea şi separarea zahărului rafinat, fie din zahărul din trestie sau din sfeclă, prin invertirea unei părţi de zaharoză sau prin adăugare de zahăr invertit.

C. - ÎNLOCUITORI DE MIERE

    Termenul "înlocuitori de miere" denumeşte amestecurile pe bază de zaharoză, de glucoză sau de zahăr invertit, în general aromatizate sau colorate ca să imite mierea naturală. Amestecurile de miere naturală şi de înlocuitori de miere se clasifică de asemenea la această poziţie.

D. - ZAHARURI ŞI MELASE CARAMELIZATE

    Acestea sunt substanţe brune, care nu cristalizează, cu miros aromatic. Se prezintă fie în formă de lichid mai mult sau mai puţin siropos, fie  în stare solidă, (de obicei pudră).

    Se  obţin  prin  pirogenare, mai  mult  sau mai puţin prelungită, la temperaturi de 120 -180°C, din zaharuri (de obicei glucoză sau zaharoză) sau din melase.

    În funcţie de procesul de fabricaţie, se obţine o întreagă  serie de produse, de la zaharurile (melasele) caramelizate propriu-zise, al căror conţinut de zahăr, calculat la substanţa uscată, este de obicei ridicat (de ordinul a  90% )  până la carameluri  numite „coloranţi”, care au un conţinut foarte  mic  de  zahăr.

   Primele sunt folosite pentru aromatizare, în special la prepararea deserturilor dulci, a îngheţatelor sau a prăjiturilor; celelalte,  din cauza unui grad destul de ridicat de transformare a zaharurilor în melanoidină (un colorant) se folosesc ca substanţă colorantă, în special, la fabricarea biscuiţilor, la fabricarea berii  sau la fabricarea anumitor băuturi nealcoolice.

1702.11.00

 Lactoză şi sirop de lactoză

şi

1702.19.00

Vezi Notele explicative ale Sistemului armonizat aferente poziţiei 17.02, A), 1) şi B), primul paragraf.

1702.30.10

Izoglucoză

Vezi Nota complementară 3 de la acest capitol.

1702.30.51

Altele

până la

1702.30.99

 Pentru calcularea procentului în greutate de glucoză, prin expresia „în stare uscat㔠se înţelege că apa nelegată (liberă) şi apa de cristalizare sunt excluse.

1702.40.10

Izoglucoză

Vezi Nota complementară 3 de la acest capitol.

1702.60.10

Izoglucoză

Vezi Nota complementară 3 de la acest capitol.

1702.60.80

Sirop de inulină

Vezi Nota complementară 4, punctul a) de la acest capitol.

1702.90.30

Izoglucoză

Vezi Nota complementară 3 de la acest capitol.

1702.90.80

Sirop de inulină

Vezi Nota complementară 4, punctul b) de la acest capitol.

1702.90.99

Altele

La acest cod se clasifică, printre altele:

1.        maltoza, alta decât maltoza chimic pură;

2.        zahărul invertit;

3.        siropuri de zaharoză altele decât siropul de arţar, necolorate şi nici aromatizate;

4.        produsele impropriu numite melase „High test”, obţinute prin hidroliza şi concentraţia sucului brut de trestie şi utilizate în principal ca mediu nutritiv pentru microorganisme la fabricarea antibioticelor  şi de asemenea, pentru fabricarea alcoolului etilic;

 5.   lactuloza, alta decât lactuloza chimic pură.