CARBONAT DE MAGNEZIU NATURAL (MAGNEZITĂ); MAGNEZIE TOPITĂ; MAGNEZIE CALCINATĂ TOTAL (SINTERIZATĂ); CHIAR CONŢINÂND CANTITĂŢI MICI DE ALŢI OXIZI ADĂUGAŢI ÎNAINTE DE SINTERIZARE; ALŢI OXIZI DE MAGNEZIU, CHIAR PURI

   Poziţia cuprinde magnezita (sau giobertitul) care este carbonat de magneziu natural conţinând impurităţi în proporţii variabile.

  Ea cuprinde de asemenea şi varietăţi de magnezie (oxid de magneziu) obţinute pornind de la carbonatul de magneziu natural, de la carbonatul bazic de magneziu, de la hidroxidul de magneziu precipitat din apa de mare etc. Principalele varietăţi sunt următoarele:

1)      Magnezia  topita (electrotopită), obţinută prin topire. Este în general incoloră, dar poate fi puţin gălbuie sau verzuie. Este mai puţin solubilă decât celelalte varietăţi de magnezie şi este utilizat de exemplu, la fabricarea creuzetelor sau a elementelor de încălzire pentru cuptoare electrice.

2)      Magnezia sinterizată, obţinută prin calcinare la temperatură înaltă (de ordinul de 1400 până la 1800°C). Magnezia sinterizată poate să conţină cantităţi mici de alţi oxizi (de exemplu oxid de fier sau oxid de crom), adăugaţi înainte de sinterizare cu scopul de a cobori temperatura acestui tratament. Este utilizată la fabricarea cărămizilor refractare.

3)      Magnezia caustică obţinută în general pornind de la magnezita prin calcinare la temperaturi relativ mici (sub 900°C). Este mai activă chimic decât magnezia topita sau magnezia sinterizată şi este utilizată în special în producţia compuşilor de magneziu, a agenţilor decoloranţi sau a cimenturilor oxiclorurate.

     Oxizii de magneziu uşori şi grei sunt obţinuţi, de regulă prin calcinarea la temperaturi începând cu 600 până la 900°C a hidroxidului sau a carbonatului bazic de magneziu pur precipitat. Oxizii de magneziu sunt practic insolubili în apă, dar  se dizolvă uşor în acizi diluaţi şi sunt mai activi chimic, decât celelalte tipuri de magnezie (de exemplu magnezia topită şi magnezia sinterizată). Sunt utilizaţi la fabricarea medicamentelor, ca produse cosmetice etc.

Poziţia nu cuprinde:

a)     Carbonatul bazic de magneziu hidratat, cunoscut de asemenea sub denumirea de magnezia albă a farmaciştilor (poziţia 28.36).

b)     Cristalele cultivate de oxid de magneziu (altele decât elementele optice), având o masă unitară de minimum 2,5 g (poziţia 38.24). Elementele optice din oxid de magneziu (poziţia 90.01).

25.19

Carbonat de magneziu natural (magnezită); magnezie topită; magnezie calcinată total (sinterizată), chiar conţinând cantităţi mici de alţi oxizi adăugaţi înainte de sinterizare; alţi oxizi de magneziu, chiar puri

2519.90.10

Oxid de magneziu, altul decât carbonatul natural de magneziu (magnezită) calcinat

Se clasifică la acest cod tarifar:

1.        oxidul de magneziu obţinut prin calcinarea hidroxidului de magneziu sau a carbonatului de magneziu precipitat şi utilizat în primul rând în farmacie: substanţa este o pudră albă, de puritate minimum 98%;

2.        oxidul de magneziu, obţinut prin topirea magnezitei calcinate în prealabil la temperaturi cuprinse între 1400 şi 1800^oC; magnezia astfel obţinută este topită în cuptor cu arc electric la temperaturi cuprinse între 2800 şi 3000^oC, iar după răcire se obţine un produs cristalin compus aproape exclusiv din oxid de magneziu (magnezie topită); produsul are o puritate de minimum 95% şi se prezintă sub formă de cristale cu aspect sticlos;

3.        oxidul de magneziu din apă de mare; este obţinut prin calcinarea hidroxidului de magneziu precipitat din apa de mare; în mod obişnuit produsul are puritate cuprinsă între 91 şi 98% şi conţine ca impuritate caracteristică bor în cantitate mai mare decât magnezia calcinată total (sinterizată) (cca 100 ppm faţă de cca 40 ppm).