ВЕЩЕСТВА МИНЕРАЛЬНЫЕ, В ДРУГОМ МЕСТЕ НЕ ПОИМЕНОВАННЫЕ ИЛИ НЕ ВКЛЮЧЕННЫЕ

A.- PĂMÂNTURI COLORANTE, CHIAR CALCINATE SAU AMESTECATE

ÎNTRE ELE; OXIZI  NATURALI  DE FIER CU MICĂ

Pământurile cuprinse aici sunt în general argile existente natural în amestec cu substanţe minerale albe sau colorate - în particular, cu oxidul de fier - şi care, datorită proprietăţilor colorante, sunt în general utilizate ca pigmenţi.

Printre ele se disting:

1)     Ocrurile galbene, brune, roşii, roşul de Spania etc.

2)     Pământul de Siena (pământ de Italia) de culoare galben-brun; calcinate ele au o culoare  brun-oranj (pământ de Siena prăjit).

3)     Pământul de Umbria brun  şi pământul de Umbria prăjit, brun-închis.

4)     Pământurile negre şi pământurile de Cologne şi de Cassel (cu excluderea extrasului de Cassel care se clasifică la poziţia 32.06).

5)     Pământurile verzi (pământuri de Verona şi de Cipru).

   Pământurile colorante se clasifică la această poziţie, chiar dacă  sunt calcinate sau amestecate între ele fără adăugarea altor materiale; dacă sunt amestecate cu alte materiale sau sunt prezentate sub formă de dispersie în apă, ulei, etc., ele se clasifică la Capitolul 32.

   Nu sunt cuprinse în această poziţie minereurile de fier (poziţia 26.01) şi pământurile colorante conţinând în greutate minimum 70%  fier combinat, evaluat în Fe₂0₃ (poziţia 28.21).

  Se clasifică totuşi aici oxizii de fier cu mică, utilizaţi ca pigmenţi contra ruginii. Aceste produse conţin în mod natural peste 70% fier combinat.

B.- SPUMĂ DE MARE NATURALĂ (CHIAR ŞI ÎN BUCĂŢI ŞLEFUITE) ŞI CHIHLIMBAR NATURAL; SPUMĂ DE MARE ŞI CHIHLIMBAR RECONSTITUITE, ÎN PLĂCUŢE, BAGHETE, BATOANE ŞI FORME SIMILARE,

NEPRELUCRATE DUPĂ MODELARE; GAGAT

1)   Spuma de mare naturală este un silicat hidratat de magneziu foarte uşor şi poros, de culoare albă, gălbuie, cenuşie sau roz, care se găseşte aproape exclusiv în Asia Mică. Este obţinută sub formă de bucăţi mici (dimensiunile depăşind doar rareori 30 cm pe latură) care au fost supuse la locul de origine - în vederea obţinerii unui aspect de calitate -  unei spălări preliminare, urmată de o polizare, de o lustruire cu lână şi o uscare (la soare sau în cuptor), urmată de o nouă lustruire cu flanel sau ceară.

      Spuma de mare reconstituită rezultă din aglomerarea prin ardere, cu ajutorul unor lianţi (uleiuri, alaun etc.) a resturilor şi altor deşeuri de spumă de mare naturală. Ea nu se clasifică la această poziţie decât dacă este prezentată sub formă de plachete, baghete, batoane sau forme similare, neprelucrate după modelare.

2)   Chihlimbarul este o răşină fosilă denumită şi chihlimbar galben, succin sau karabe, de culoare care variază în general de la galben la portocaliu închis. Chihlimbarul sau succinul nu trebuie să fie confundat cu chihlimbarul cenuşiu, care este un produs secretat de caşalot şi se clasifică la poziţia 05.10.

      Ambroidul (chihlimbar aglomerat) este o substanţă minerală mai opacă formată din deşeurile de chihlimbar aglomerate prin ardere. Se clasifică la această poziţie numai dacă se prezintă sub formă de plachete, baghete, batoane sau forme similare, neprelucrate după modelare.

3)   Gagatul (chihlimbar negru) este o varietate de lignit compact. Este de un negru profund, adecvat pentru tăiere şi pentru obţinerea unei suprafeţe lustruite frumoase; cu toate că este întrebuinţat la bijuterii, în Nomenclatură el nu este considerat niciodată ca o piatră preţioasă sau semipreţioasă.

C.- CARBONAT DE STRONŢIU (STRONŢIANIT), CHIAR CALCINAT,

ALTUL DECÂT OXIDUL DE STRONŢIU

      Această grupă cuprinde stronţianitul (carbonat de stronţiu natural) şi stronţianitul calcinat, care este constituit în principal  din oxid de stronţiu impur.

      Oxidul de stronţiu pur se clasifică la poziţia 28.16.

D.- MATERIALE MINERALE NEDENUMITE ŞI

NECUPRINSE ÎN ALTĂ PARTE; BUCĂŢI SFĂRÂMATE DE CERAMICĂ

Această grupă cuprinde între altele:

1) Sulfurile de arsen naturale. Principalele două varietăţi sunt:

1°)  Realgarul, care este o bisulfură de arsen, de culoare roşu, întrebuinţat în pirotehnie.

2°)  Auripigmentul (sau Orpin), care este o trisulfură de arsen, de culoare galben strălucitor,  întrebuinţat în pictură.

      Mispichelul (arsenopirită sau tioarsenură de fier) este clasificat de asemenea aici.

2)     Alaunitul, denumit şi piatră de alaun, din cauză că este întrebuinţat la fabricarea alaunului. Este  o substanţă pietroasă de culoare cenuşiu-roşiatică sau gălbuie care pătează degetele.

3)     Vermiculita, care este o rocă înrudită genetic cu mica, având culoarea acesteia, dar prezentându-se sub formă de solzi mai mici, ca si cloritele şi perlita, minerale naturale asemănătoare chimic vermiculitei. Aceste minerale au proprietatea de a expanda sub acţiunea căldurii constituind astfel materiale termoizolante. În stare expandată sau exfoliată se clasifică, totuşi, la poziţia 68.06.

4)     Liditul sau piatra lidiană, neagră, rugoasă, foarte dură, cu granule fine şi netede, care nu este atacată de acizi. Liditul prezentat ca piatră de contact pentru încercarea metalelor preţioase aparţine de poziţia 68.15.

5)     Celestina (sulfat de stronţiu natural), spatul de Islanda sau calcit şi aragonitul (carbonaţi de calciu cristalizaţi), lepidolita (fluorosilicoaluminat de potasiu şi de litiu) şi ambligonitul (fluorofosfoaluminat de litiu).

6)     Pământurile de grădină, de răsadniţă, de mlaştină, marna, lutul, mraniţa şi straturile superioare şi inferioare de pîmânt cu gunoi de grajd pentru răsadniţe care sunt utilizate atât în agricultură cât şi pentru amenajarea spaţiilor verzi nu se clasifică la Capitolul 31 (îngrăşăminte), chiar dacă conţin în stare naturală cantităţi mici de azot, de fosfor sau de potasiu. Totuşi, nisipurile naturale care provin din săpături sunt excluse de la această poziţie (poziţia 25.05).

7)     Pământurile puzzolanice, de santorin, de trass şi cele similare, denumite uneori impropriu cimenturi naturale din cauza întrebuinţării lor în compoziţia cimenturilor hidraulice.

8)     Pietrele calcaroase, zise pietre litografice, de tipul celor utilizate în artele grafice, în starea brută.

9)     Bucăţi sfărâmate de ceramică, de cărămidă sau de beton.

10)  Minereurile de metale de pământuri rare (cum ar fi bastnaezitul, xenotimul, gadolinitul etc.), cu excepţia  monazitelor  şi a altor minereuri utilizate exclusiv sau în principal la extracţia uraniului sau toriului; aceste minereuri se clasifică la poziţia 26.12.

11)  Opacifiantele utilizate în emailare, obţinute prin tratarea nisipurilor de zircon (purificare cu ajutorul acidului clorhidric concentrat şi micronizare).

12)  Molibdenitul îmbogăţit, obţinut pornind de la minereuri de molibden supuse la anumite tratamente fizice, cum sunt spălarea, măcinarea, flotarea şi la un tratament termic (altul decât calcinare), cu scopul de a elimina urmele de ulei şi apă, destinat unor întrebuinţări nemetalurgice (lubrifiere).

13)  Nsutitul, minereu de mangan conţinând minimum 79% din greutate oxizi de mangan, neutilizat în metalurgie pentru extracţia manganului dar folosit în bateriile electrice.

14)  Criolitul natural, originar în principal din Groenlada, având culoarea albă ca zăpada, rar colorată, cu aspect sticlos, aproape transparent, utilizat în principal ca fondant în metalurgia aluminiului; chiolitul natural care, la fel ca şi criolitul, poate fi considerat fluoroaluminat de sodiu. Fluorurile cu aceiaşi compoziţie chimică obţinute artificial (criolitul şi chiolitul artificiali) se clasifică la poziţia 28.26.

Pietrele de la această poziţie care au caracterul de pietre semipreţioase şi preţioase  se clasifică la  Capitolul 71.

25.30

Substanţe minerale nedenumite şi necuprinse în altă parte:

2530.10.10

şi

2530.10.90

Vermiculită, perlit şi clorită, neexpandate

Vezi Notele explicative ale Sistemului armonizat de la poziţia 25.30, partea (D), paragraful (3).

2530.90.98

Altele

Vezi Notele explicative ale Sistemului armonizat de la poziţia 25.30, părţile A, B, C şi D (cu excepţia paragrafului (3)).