HIDROCARBURI ACICLICE

      Hidrocarburile aciclice sunt compuşi conţinând exclusiv carbon şi hidrogen şi care nu au inele în structura lor. Ele pot fi clasate în cele două categorii de mai jos:

A) - Hidrocarburi aciclice saturate.

B) - Hidrocarburi aciclice nesaturate.

A.- HIDROCARBURI ACICLICE SATURATE

      Ele formează o serie omoloagă cu formula generală (C_nH_2n+2). Ele sunt foarte răspândite în natură şi formează principalele componente ale petrolului.

      Hidrocarbura de bază este metanul (CH₄), cu un atom de carbon. Metanul, ca şi propanul (C₃H₈) cu trei atomi de carbon, chiar pure, fac parte din poziţia 27.11.

      Printre hidrocarburile aciclice saturate din această poziţie, pot fi citate:

1)     Etanul (C₂H₆) cu doi atomi de carbon.

   Pentru a fi clasificat în această poziţie, etanul trebuie să aibă un grad minim de puritate de 95% în volum. Poziţia nu cuprinde etanul cu un grad de puritate mai mic (poziţia 27.11).

2)     Butanii (C₄H₁₀) cu patru atomi de carbon.

3)     Pentanii, cu cinci atomi de carbon.

4)     Hexanii, cu şase atomi de carbon.

5)     Heptanii, cu şapte atomi de carbon.

6)     Octanii, cu opt atomi de carbon.

7)     Nonanii, cu nouă atomi de carbon.

8)     Decanii, cu zece atomi de carbon.

9)     Pentadecanii, cu cincisprezece atomi de carbon.

10)  Triacontanii, cu treizeci de atomi de carbon.

11)  Hexacontanii, cu şaizeci de atomi de carbon.

      Aceste hidrocarburi saturate sunt insolubile în apă. Pot fi gazoase, lichide sau solide la temperatură şi presiune normale. Numai cele care au până la patru atomi de carbon sunt gazoase; cele care conţin de la cinci până la cincisprezece atomi de carbon sunt lichide; hidrocarburile cu un număr mai mare de atomi de carbon sunt în general solide.

      Pot avea unul sau mai mulţi atomi de hidrogen în moleculele lor substituiţi prin radicali alchilici (de exemplu metilul, etilul, propilul etc.): astfel, izobutanul (trimetilmetan sau metilpropan), are aceeaşi formulă moleculară ca butanul normal.

      Printre hidrocarburile aciclice cuprinse în această poziţie, cele mai importante din punct de vedere industrial şi comercial sunt etanul şi butanul (gazoase), obţinute din petrol şi din gazul natural.

      Pentru a fi incluse în această poziţie, trebuie să fie prezentate separat şi cu compoziţie chimică definită, fiind obţinute prin rafinarea petrolului şi gazului natural sau prin sinteză (în ce priveşte criteriul de puritate al etanului, vezi rubrica 1) de mai sus). Poziţia nu cuprinde butanul brut, gazul de petrol brut şi hidrocarburile gazoase similare de la poziţia 27.11.

B.- HIDROCARBURI ACICLICE NESATURATE

      În comparaţie cu hidrocarburile aciclice saturate, având acelaşi număr de atomi de carbon, aceste hidrocarburi nesaturate conţin cu 2, 4, 6 etc., atomi de hidrogen mai puţin. Această particularitate determină formarea legăturilor duble sau triple.

1) Hidrocarburile monoetilenice.

          Ele constituie o serie omoloagă având formula generală (C_nH_2n); sunt conţinute în produsele de descompunere la cald ale numeroaselor substanţe organice (gaz de huilă, produsele obţinute din cracarea  petrolului etc); se mai pot obţine prin sinteză.

a) Primii termeni din serie sunt gazoşi. Aceştia sunt:

1°) Etilena (etena) (C₂H₄), gaz incolor, cu un miros uşor de eter, care are o puternică acţiune anestezică şi care serveşte la obţinerea de numeroase produse organice, precum oxidul de etilenă, glicoli, etilbenzenul, alcoolul etilic de sinteză, polietilena.

      Pentru a fi clasificată la această poziţie, etilena trebuie să aibă un grad de puritate de minim 95% în volum. Poziţia nu cuprinde etilena cu un grad de puritate inferior (poziţia 27.11).

2°) Propena (propilena) (C₃H₆), gaz incolor, extrem de inflamabil şi asfixiant.

      Pentru a fi cuprinsă în această poziţie, propena (propilena) trebuie să aibă un grad de puritate minim de 90% în volum. Poziţia nu cuprinde propilena cu un grad de puritate inferior (poziţia 27.11).

3°) Butene (butilene) (C₄H₈).

      Pentru a fi cuprinse în această poziţie, aceste hidrocarburi gazoase trebuie să aibă o compoziţie chimică definită şi să fie prezentate izolat. Poziţia nu cuprinde hidrocarburile gazoase brute (poziţia 27.11).

      Produsele în cauză sunt de obicei lichefiate şi prezentate în recipiente sub presiune.

b) Hidrocarburile monoetilenice având cinci până la cincisprezece atomi de carbon, sunt lichide. Cele mai importante dintre ele sunt următoarele:

1°) Pentenele (amilenele).

2°) Hexenele.

3°) Heptenele.

4°) Octenele.

c) Compuşii având peste cincisprezece atomi de carbon, sunt solizi.

2) Hidrocarburile polietilenice.

      Constituie o serie care conţine două sau mai multe legături duble.

      Includ:

a) Propadiena (alena) (C₃H₄).

b) Buta-l,2-diena (1,2-butadiena, metilalena) (C₄H₆).

c) Buta-1,3-diena (1,3-butadiena) (C₄H₆), gaz incolor, extrem de inflamabil.

d) 2-metilbuta-l,3-diena (izopren) (C₅ H₈) lichid incolor şi extrem de inflamabil.

3) Hidrocarburile acetilenice.

         Hidrocarburile acetilenice din această serie, conţin fie o legătură triplă (monoacetilene cu formula generală C_n H_2n-2), fie mai multe legături triple (poliacetilene)

         Produsul cel mai important este acetilena (C₂H₂), gaz incolor cu miros caracteristic. Pornind de la acetilenă, se pot obţine, prin sinteză, produse infinit de variate printre care: acidul acetic, acetona, izoprenul, acidul cloracetic, alcoolul etilic etc.

         Acetilena este prezentată în soluţie dizolvată în acetonă, sub presiune, în cilindri speciali din oţel placaţi cu diatomit; acest mod de condiţionare nu afectează clasificarea ei (Nota 1 e) a Capitolului 29).

      Alţi termeni ai acestei serii sunt:

a) Propina (alilena sau metilacetilena).

b) Butina (etilacetilena).

4) Hidrocarburile etilen-acetilenice.

   Ele conţin în moleculele lor legături etilenice şi acetilenice. Cele mai importante sunt: vinilacetilena (formată dintr-un radical acetilenă în care un atom de hidrogen a fost substituit printr-un radical vinil), şi metil-vinilacetilena, (în care doi atomi de hidrogen ai acetilenei au fost substituiţi, primul cu un radical vinil şi celălalt printr-un radical metil).