HIDROCARBURI CICLICE

      Hidrocarburile ciclice sunt compuşi conţinând exclusiv carbon şi hidrogen şi care au cel puţin un inel în structura lor. Pot fi clasificate în trei categorii:

A) Hidrocarburi ciclanice şi ciclenice.

B) Hidrocarburi cicloterpenice.

C) Hidrocarburi aromatice.

A.- HIDROCARBURI CICLANICE ŞI CICLENICE

      Acestea sunt hidrocarburi ciclice care corespund formulei generale C_nH_2n atunci când sunt hidrocarburi ciclanice monociclice saturate şi formulei generale C_n H_2n-x (în care _x poate fi 2, 4, 6 etc.), atunci când sunt ciclanice policiclice sau dacă sunt nesaturate (hidrocarburi ciclenice).

1)   Hidrocarburi ciclanice monociclice. Printre hidrocarburile ciclanice monociclice pot fi citate hidrocarburile polimetilenice şi hidrocarburile naftenice, care se găsesc în anumite petroluri, de exemplu:

a)     Ciclopropan (C₃H₆): gazos.

b)    Ciclobutan (C₄H₈): gazos.

c)     Ciclopentan (C₅H₁₀): lichid.

d)    Ciclohexan (C₆H₁₂): lichid

2)   Hidrocarburile ciclanice policiclice cuprind printre altele:

a)     Decahidronaftalina (C₁₀H₁₈), lichid incolor, utilizat ca solvent pentru lacuri şi vopsele, pentru lustruiri etc.

b)    Compuşii cu ciclu cu punte, ca 1,4,4a,5,6,7,8,8a-octahidro-exo-1,4-endo-5,8-dimetannaftalina (C₁₂H₁₆) din care derivă pesticidul HEOD.

c)     Compuşii cu structură zisă "în colivie", cum ar fi pentaciclo[5.2.1.0^2,6.0^3,9.0^5,8]decan (C₁₀H₁₂) de unde derivă formula dodecaclorpentaciclo [5.2.1.0^2,6.0^3,9.0^5,8]decan.

3)   Hidrocarburile ciclenice cuprind:

a)     Ciclobutena (C₄H₆): gaz.

b)    Ciclopentena (C₅H₈): lichid.

c)     Ciclohexena (C₆H₁₀): lichid.

d)    Ciclo-octatetraena (C₈H₈), lichid

e)     Azulena (C₁₀H₈): solid

      Poziţia nu cuprinde carotenele de sinteză (poziţia 32.04).

B.- HIDROCARBURI CICLOTERPENICE

      Aceste hidrocarburi care nu diferă în general ca structură chimică de hidrocarburile ciclenice se găsesc natural în organismele vegetale ca lichide odorante şi volatile. Formula lor generală este (C₅H₈)_n, unde n nu poate fi mai mic de 2. Printre cele mai importante pot fi menţionate.

1)                   Pinenul, conţinut în esenţa de terebentină, în esenţa de pin, în esenţa de scorţişoară etc., este un lichid incolor.

2)                   Camfenul, conţinut în uleiul de nucşoară, de seminţe mici etc .

3)                   Limonenul, conţinut în esenţă de citrice; dipentenul (amestec de izomeri optici ai limonenului). Poziţia nu cuprinde dipentena brută (poziţia 38.05).

      Poziţia nu cuprinde uleiurile esenţiale (poziţia 33.01), esenţa de terebentină, esenţa de lemn de pin sau de esenţa de hârtie sau sulfat şi celelalte uleiuri terpenice provenind de la distilarea sau de la alte tratamente ale lemnului de conifere, (poziţia 38.05).

C.- HIDROCARBURI AROMATICE

      Aceşti compuşi conţin unul sau mai multe nuclee benzenice, condensate sau nu, benzenul fiind o hidrocarbură formată din 6 atomi de carbon şi 6 atomi de hidrogen, regrupaţi în 6 grupe (CH), astfel încât constituie un ciclu hexagonal.

I)    Hidrocarburi având un singur nucleu benzenic. Aceştia cuprind benzenul şi omologii săi.

a)     Benzenul (C₆H₆). Se găseşte în gazul de huilă, în petrol, în produsele lichide ale distilării uscate a numeroşilor compuşi organici bogaţi în carbon (huilă, lignit etc.). Se poate obţine şi sintetic. În stare pură, este un lichid incolor, mobil, refractant, volatil şi inflamabil, având un miros aromatic. Dizolvă cu uşurinţă răşinile, grăsimile, uleiurile esenţiale, cauciucul etc. Din benzen se pot obţine numeroase produse de sinteză.

   Pentru a se clasifica la această poziţie, benzenul trebuie să aibă o puritate peste 95% în greutate. Poziţia nu cuprinde benzenul cu un grad de  puritate inferior (poziţia 27.07).

b)    Toluenul (metilbenzenul) (C₆H₅CH₃). Derivat al benzenului în care un atom de hidrogen al benzenului este substituit cu un radical metil. Se obţine prin distilarea uleiului uşor de gudron de huilă sau prin ciclizarea hidrocarburilor aciclice. Lichid incolor, mobil, refractant, inflamabil, cu un miros aromatic, asemănător cu cel al benzenului.

   Pentru a se clasifica la această poziţie, toluenul trebuie să aibă o puritate de cel puţin 95% în greutate. Poziţia nu cuprinde toluenul cu un grad de puritate inferior (poziţia 27.07).

c)     Xilenul (dimetilbenzen) (C₆H₄(CH₃)₂). Derivat al benzenului în care doi atomi de hidrogen au fost substituiţi prin doi radicali metil. Există trei izomeri ai xilenului, ortoxilen,  metaxilen, sau paraxilen. Lichid transparent, inflamabil, conţinut în uleiul uşor de gudron al huilei.

             Pentru a se clasifica la această poziţie, xilenul trebuie să conţină cel puţin 95% în greutate izomeri ai xilenului (toţi izomerii fiind luaţi la un loc). Poziţia nu cuprinde xilenul cu un grad de puritate inferior (poziţia 27.07).

d)    Alte hidrocarburi aromatice sunt formate dintr-un ciclu benzenic şi unul sau mai multe catene laterale deschise sau închise. Printre acestea, cele mai importante sunt următoarele:

1)     Stirenul (C₆H₅.CH=CH₂). Lichid incolor şi uleios, foarte utilizat la fabricarea materialelor plastice (polistireni) sau a cauciucului sintetic.

2)     Etilbenzenul (C₆H₅.C₂H₅). Lichid incolor, inflamabil, mobil, conţinut în gudronul de huilă, obţinut în mod obişnuit din benzen şi etilenă.

3)     Cumenul (C₆H₅.CH (CH₃)₂). Lichid incolor conţinut în petrol. Utilizat în principal la fabricarea fenolului, a acetonei sau a a-metilstirenului sau ca solvent.

4)     p-Cimenul (CH₃.C₆H₄.CH(CH₃)₂. Foarte răspândit în multe uleiuri esenţiale, lichid incolor, cu un miros plăcut.

                Poziţia nu cuprinde p-cimenul brut (poziţia 38.05).

5)     Tetralina sau tetrahidronaftalina (C₁₀H₁₂). Obţinută prin hidrogenarea catalitică a naftalinei, lichid incolor, cu miros terpenic, utilizat ca solvent etc.

II)  Hidrocarburi având două sau mai multe nuclee benzenice necondensate. Sunt cuprinse aici:

a)     Bifenilul (C₆H₅.C₆.H₅). Lamele cristaline, strălucitoare, albe, cu un miros agreabil. Folosit în special la fabricarea derivaţilor cloruraţi (plastifiant), ca şi lichid refrigerent (singur sau în amestec cu eterul difenilic); ca moderator în reactoare nucleare .

b)    Difenilmetanul (C₆H₅.CH₂.C₆H₅). Hidrocarbură cu două cicluri benzenice legate printr-un grup metilenic (CH₂). Se cristalizează în ace incolore, cu un miros puternic care aminteşte de cel al muşcatei; utilizat în sinteza organică.

c)     Trifenilmetanul (CH (C₆H₅) ₃). Este un metan în care trei atomi de hidrogen au fost substituiţi prin trei cicluri benzenice.

d)    Terfenilul. Amestecul de izomeri ai terfenilului este utilizat ca refrigerent sau ca moderator în reactoarele nucleare.

III) Hidrocarburi cu mai multe nuclee benzenice condensate.

a)     Naftalina (C₁₀H₈). Rezultă din condensarea a două nuclee benzenice. Este conţinută în gudronul de huilă, în petrol, în gazul de huilă, în gudronul de lignit etc. Se cristalizează în lamele subţiri, albe, cu un miros caracteristic. Naftalina brută, având impurităţi, apare în lamele de culoare brună.

          Pentru a se clasifica la această poziţie, naftalina trebuie să aibă un punct de cristalizare minim de 79,4°C. Poziţia nu cuprinde naftalina cu un grad de puritate inferior (poziţia 27.07).

b)    Fenantrenul (C₁₄H₁₀). Rezultă din condensarea a trei nuclee benzenice. Se găseşte printre produsele de distilare a gudronului de huilă. Cristale lamelare, incolore, fluorescente.

          Pentru a se clasifica la această poziţie, fenantrenul trebuie să aibă o constituţie chimică definită şi să fie prezentat izolat, în stare pură sau pură din punct de vedere comercial. Poziţia nu cuprinde fenantrenul în stare brută (poziţia 27.07).

c)     Antracenul (C₁₄H₁₀). Rezultă din condensarea a trei nuclee benzenice. Se găseşte în gudronul de huilă. Lamele cristaline, sau sub formă de praf, de culoare alb gălbuie şi dă o fluorescenţă albastră-violacee.

   Pentru a se clasifica la această  poziţie, antracenul trebuie să aibă un grad de puritate minim de 90% în greutate. Poziţia nu cuprinde antracenul cu un grad de puritate inferior (poziţia 27.07).

      Se mai pot cita, în această grupă, următoarele hidrocarburi.

1)     Acenaftenul.

2)     Metilantracenul.

3)     Fluoren.

4)     Fluoranten.

5)     Pirenul.

      Poziţia nu cuprinde dodecilbenzenii şi nonilnaftalinele realizate prin amestecuri de alchilarile (poziţia 38.17).

29.02

Hidrocarburi ciclice

2902.90.10

Naftalină, antracen

A se vedea Notele explicative ale Sistemului armonizat de la poziţia 29.02, partea (C), (III)a) şi c).

2902.90.30

Bifenil, terfenili

A se vedea Notele explicative ale Sistemului armonizat de la poziţia 29.02, partea (C), (II)a) şi d).