ACIZI MONOCARBOXILICI ACICLICI NESATURAŢI ŞI ACIZI MONOCARBOXILICI CICLICI, ANHIDRIDELE, HALOGENURILE, PEROXIZII ŞI PEROXIACIZII LOR; DERIVAŢII LOR HALOGENAŢI, SULFONAŢI, NITRAŢI SAU NITROZAŢI

      Poziţia cuprinde acizii monocarboxilici aciclici nesaturaţi şi acizii monocarboxilici ciclici şi anhidridele, halogenurile, peroxizii, peroxiacizii, esterii şi sărurile lor precum şi derivaţii (inclusiv derivaţii micşti) halogenaţi, sulfonaţi, nitraţi sau nitrozaţi ai acestor produse.

A.- ACIZI MONOCARBOXILICI ACICLICI NESATURAŢI,

SĂRURILE ŞI ESTERII LOR ŞI ALŢI DERIVAŢI

1)     Acid acrilic (CH₂=CH.COOH). Lichid incolor cu miros acru. Se polimerizează uşor. Constituie un monomer pentru acizii poliacrilici sau alţi polimeri acrilici.

2)     Acid metacrilic. Polimerii esterilor acestui acid constituie materiale plastice (Capitolul 39).

3)     Acid oleic (C₁₈H₃₄O₂). Se găseşte în corpii graşi precum gliceridele. Lichid incolor, inodor, care, la temperatura de cca 4°C cristalizează sub formă de ace.

      Sărurile acidului oleic (oleat de sodiu, de potasiu, de amoniu etc.), solubile în apă, care sunt săpunuri, rămân cuprinse aici.

4)     Acid linoleic (C₁₈H₃₂ O₂). Conţinut sub formă de gliceride în uleiul de in. Acid sicativ.

5)     Acid linolenic (C₁₈H₃₀O₂).

6)     Acizi heptinoici şi acizi octinoici.

B.- ACIZI MONOCARBOXILICI CICLANICI, CICLENICI

 SAU CICLOTERPENICI, SĂRURILE, ESTERII LOR ŞI ALŢI DERIVAŢI

1) Acid ciclohexancarboxilic.

2) Acid ciclopentenilacetic.

C.- ACIZII MONOCARBOXILICI AROMATICI SATURAŢI,

SĂRURILE ŞI ESTERII LOR ŞI ALŢI DERIVAŢI

1)     Acid benzoic (C₆H₅.COOH). Se găseşte în câteva răşini sau balsamuri. Se prepară pe cale sintetică. Cristalizează sub formă de ace sau solzi albi şi strălucitori, inodor dacă acidul este pur. Are o acţiune antiseptică şi de antimucegai.

      Principalele săruri ale lui sunt: benzoaţii de amoniu, de sodiu, de potasiu sau de calciu.

      Principalii esteri ai lui sunt: benzoaţii de benzil, de naftil, de metil, de etil, de geranil, de citronelil, de linalil, de rodinil.

      Printre ceilalţi derivaţi ai acidului benzoic, cuprinşi aici, pot fi citaţi:

a)     Peroxidul de benzoil. Se prezintă în stare solidă sub formă de granule albe cristalizate. Utilizat în medicină în industria cauciucului sau a materialelor plastice pentru albirea uleiului, grăsimilor, a făinii etc.

b)    Clorura de benzoil (C₆H₅.CO.Cl). Lichid incolor, cu miros caracteristic care fumegă în aer şi este puternic lacrimogen.

c)     Acizii nitrobenzoici (orto-, meta-, para-) (NO₂.C₆H₄.COOH).

d)    Clorurile de nitrobenzoil (de orto-, meta-, para-nitrobenzoil) (NO₂.C₆H₄.CO.Cl).

e)     Acizii monoclorbenzoici (Cl.C₆H₄.COOH).

f)      Acizii diclorbenzoici (Cl₂.C₆H₃.COOH).

2)   Acid fenilacetic (C₆H₅CH₂.COOH). Cristale albe şi strălucitoare sub formă de plăcuţe care degajă un miros floral. Utilizate la fabricarea parfumurilor, a agenţilor aromatizanţi, a penicilinei G şi a fungicidelor, în sinteze organice şi ca precursor în fabricarea amfetaminelor (vezi lista de precursori de la sfârşitul Capitolului 29).

             Principalii esteri ai săi sunt fenilacetaţii de etil, de metil şi de orto-metoxifenil (fenilacetat de guaiacol).

3)   Acizii fenilpropionic, naftoic.

D.- ACIZI MONOCARBOXILICI AROMATICI NESATURAŢI,

SĂRURILE, ESTERII LOR ŞI ALŢI DERIVAŢI

      Acid cinamic (C₆H₅CH = CH.COOH). Se găseşte în esenţa de scorţişoară, în balsamul de Tolu sau de Peru. Cristale incolore.

      Principalele lui săruri sunt cinamatul de sodiu sau de potasiu.

      Principalii lui esteri sunt cinamatul de metil, de etil, de benzil sau de propil, utilizaţi în parfumerie.

*

*  *

      Poziţia nu cuprinde acidul oleic cu o puritate sub 85% (calculată în raport cu masa produsului uscat) şi ceilalţi acizi graşi cu o puritate sub 90 % (calculată în raport cu masa produsului uscat) (poziţia 38.23).

29.16

Acizi monocarboxilici aciclici nesaturaţi şi acizi monocarboxilici ciclici, anhidridele, halogenurile, peroxizii şi peroxiacizii lor; derivaţii lor halogenaţi, sulfonaţi, nitraţi sau nitrozaţi

În ceea ce priveşte gradul de puritate al acizilor graşi şi ai derivaţilor lor a se vedea Notele explicative ale capitolului, Consideraţii generale, Nota 1a), pct. 13, 14 şi 20.