POLIACETALI , ALŢI POLIETERI ŞI RĂŞINI EPOXIDICE, SUB FORME PRIMARE; POLICARBONAŢI, RĂŞINI ALCHIDICE, POLIESTERI ALILICI ŞI ALŢI POLIESTERI, SUB FORME PRIMARE

Poziţia cuprinde:

1)       Poliacetalii (polioximetilene): aceştia sunt polimeri obţinuţi pornind de la o aldehidă, de obicei de la formaldehidă, caracterizaţi prin prezenţa funcţiilor acetal în catena polimerului. Ei nu trebuie să fie confundaţi cu poli(acetalii de vinil) de la poziţia 39.05, în care funcţiile acetal sunt substituenţi în catena polimerului. Această familie de materiale plastice cuprinde copolimerii de acetal care sunt consideraţi materiale plastice tehnice utilizate pentru fabricarea cutiilor de rulment, a camelor, a tablourilor de bord pentru autovehicule, mânerelor de uşi, a palelor de pompe şi de ventilatoare, a tocurilor de încălţăminte, a jucăriilor mecanice, a accesoriilor de sigilat etc.

2)       Alţi polieteri: polimeri obţinuţi pornind de la epoxizi, de la glicoli sau de la materiale similare şi caracterizaţi· prin prezenţa funcţiilor eter în catena polimerului. Nu trebuie să fie confundaţi cu poli(eterii de vinil) de la poziţia 39.05 în care funcţiile eter sunt substituenţi în catena polimerului. Membrii cei mai importanţi ai acestei grupe sunt poli(oxietilena) (polietilen glicol), polioxipropilena şi polioxifenilena (PPO) (sau, mai exact, poli(oxidimetilfenilena)). Aceste produse· au o gamă de aplicaţii foarte largă, PPO fiind utilizată,1a fel ca poliacetalii, pentru fabricarea pieselor mecanice, iar polioxipropilena fiind un intermediar în fabricaţia spumei poliuretanice.

3)       Răşinile epoxidice: polimeri obţinuţi, de exemplu, prin condensarea epiclorhidrinei (1-clor-2,3-epoxipropan) cu bisfenol A (4,4'-izopropilidendifenol), răşini fenolice (novolac) sau alţi compuşi polihidroxilaţi sau prin epoxidarea unor polimeri nesaturaţi. Oricare ar fi structura de bază a polimerului, aceste răşini se caracterizează prin prezenţa unor grupări epoxidice reactive care permit reticularea lor uşoară, în momentul întrebuinţării, de exemplu prin adiţia unui compus aminat, un acid sau a anhidridă organică, un complex de trifluorură de bor sau un polimer organic.

         Consistenţa răşinilor epoxidice variază de la lichide slab vâscoase până la material solid cu punct de topire ridicat. Sunt utilizate în special ca învelitori de suprafaţă, ca adezivi, ca răşini pentru turnare sau pentru formatare.

             Uleiurile animale sau vegetale epoxidate se clasifică la poziţia 15.18.

4)       Policarbonaţii: polimeri obţinuţi de exemplu prin condensarea bisfenolului A cu fosgen (oxiclorură de carbon) sau cu carbonat de difenil; ei se caracterizează prin prezenţa funcţiilor ester carbonice în catena polimerului. Aceşti polimeri au numeroase aplicaţii industriale, în special în fabricarea articolelor formate şi ca vitraj.

5)       Poliesterii: aceşti polimeri se caracterizează prin prezenţa funcţiilor ester carboxilice în catena lor  şi se obţin, de exemplu, prin condensarea unui polialcool şi a unui acid policarboxilic. Se disting poli(esterii de vinil) de la poziţia 39.05 şi poli(esterii acrilici) de la poziţia 39.06 în care grupările ester sunt substituenţi în catena polimerului. Printre poliesteri sunt menţionaţi:

         a)   Răşinile alchidice: produse de policondensare ale alcoolilor polifuncţionali şi ale acizilor polifuncţionali (sau ale anhidridelor lor), dintre care cel puţin unul trebuie să fie parţial sau total trifuncţional sau mai mult, modificate cu ajutorul altor substanţe cum sunt acizii graşi sau uleiurile animale sau vegetale, acizii sau alcoolii monofuncţionali sau colofoniul. Sunt excluse răşinile alchidice fără ulei (vezi alineatul d) de mai jos). Răşinile din această grupă sunt utilizate în principal în acoperiri şi intră în special în compoziţia lacurilor de calitate. Ele sunt de obicei prezentate sub formă vâscoasă sau în soluţie.

         b)   Poli(esterii de alil), care formează o categorie specială de poliesteri nesaturaţi (pentru explicaţia termenului nesaturat vezi alineatul d) de mai jos) obţinuţi din esteri ai alcoolului alilic cu acizi dibazici, de exemplu ftalatul de dialil. Sunt utilizaţi ca adezivi de stratificare, acoperiri, vopsele şi în aplicaţii care necesită permeabilitate la microunde.

         c)   Poli(etilena tereftalat) (PET) este un polimer obţinut prin esterificarea acidului tereftalic cu etilenglicolul sau prin reacţia între tereftalatul de dimetil şi etilenglicolul. În afara aplicaţiilor ei extrem de importante în domeniul textilelor, ea serveşte de asemenea şi la fabricarea foliilor pentru ambalaj, a benzilor pentru înregistrări magnetice, a buteliilor pentru sucuri de fructe etc.

         d)   Alţi poliesteri, care pot fi nesaturaţi sau saturaţi.

                Prin poliesteri nesaturaţi se înţelege poliesterii al căror grad de nesaturare etilenică permite ca să poată fi reticulaţi uşor (sau au fost deja reticulaţi) cu monomeri conţinând legături etilenice cu scopul de a forma produse termorigide. Printre poliesterii nesaturaţi pot fi menţionaţi esterii polialilici (vezi alineatul b) de mai sus) şi ceilalţi poliesteri (inclusiv răşinile alchidice fără ulei) fabricaţi pornind de la un acid nesaturat, de exemplu acidul maleic sau fumaric. Aceste produse, care se prezintă de obicei sub formă de prepolimeri lichizi, sunt utilizate în principal la fabricara materialelor stratificate întărite cu fibre de sticlă şi a produselor formate transparente, termorigide.

                Printre poliesterii saturaţi se găsesc polimerii pe bază de acid tereftalic cum sunt poli(tereftalatul de butilenă) şi răşinile alchidice saturate fără ulei. Aceste produse sunt foarte utilizate pentru fabricarea filmelor şi a fibrelor textile.

                În ceea ce priveşte clasificarea polimerilor (inclusiv a copolimerilor), a polimerilor modificaţi chimic şi a amestecurilor de polimeri, vezi Consideraţiile generale ale acestui capitol.

39.07

Poliacetali, alţi polieteri şi răşini epoxidice, sub forme primare; policarbonaţi, răşini alchidice, poliesteri alilici şi alţi poliesteri, sub forme primare

Pentru interpretarea prefixului „poli” în sensul acestei poziţii, a se vedea Nota de subpoziţii 1, (a) (1) a capitolului.

3907.20.11

până la 3907.20.99

Alţi polieteri

Se clasifică la aceste coduri tarifare şi polieterii modificaţi chimic (alţii decât poliacetali) (a se vedea Notele explicative ale Sistemului armonizat de la poziţia 39.07, (2)).

3907.20.21

Cu un indice hidroxil de maximum 100

Indicele hidroxil al unui polimer este cantitatea, în miligrame, de hidroxid de potasiu echivalentă grupelor hidroxil conţinute în 1 gram de probă. Este o măsură a concentraţiei grupelor hidroxil în catena unui polimer. Poate fi determinat prin metoda ASTM D 4274.

Polieterii şi poliesterii cu un indice hidroxil ridicat (peste 100) sunt obţinuţi prin utilizarea în sinteză a poliolilor; produsele obţinute astfel, care sunt bogate în centre reactive hidroxil, sunt utilizaţi la obţinerea poliuretanilor prin combinare cu izocianaţi.  

3907.20.29

Altele

A se vedea Notele explicative de la codul tarifar 3907.20.21.

3907.40.00

Policarbonaţi

La acest cod tarifar se clasifică copolimerii care conţin un component format din policarbonat şi un component format din poli(etilenă tereftalat) dacă policarbonatul predomină (a se vedea Notele explicative ale Sistemului armonizat de subpoziţii ale capitolului, (B), (1), al şaselea paragraf).

3907.60.20

şi

3907.60.80

Poli(etilenă tereftalat)

Se aplică mutatis mutandis Notele explicative de la codurile tarifare 3901.10.10 şi 3901.10.90.

La aceste coduri tarifare se clasifică copolimerii care conţin un component format din policarbonat şi un component format din poli(etilenă tereftalat) dacă predomină poli(etilena tereftalat) (a se vedea Notele explicative ale Sistemului armonizat de subpoziţii ale capitolului, (B), (1), al şaselea paragraf).

3907.60.20

Cu indice de vâscozitate de minimum 78 ml/g

Poli(etilena tereftalat) cu un indice de vâscozitate de minimum 78ml/g este în general utilizată pentru fabricarea flacoanelor.

Indicele de vâscozitate se calculează în concordanţă cu Standardul ISO 1628-5.

 3907.99.11

şi

3907.99.19

Cu indice de hidroxil de maximum 100

A se vedea Notele explicative de la codul tarifar 3907.20.21.

3907.99.91

şi

3907.99.99

Altele

A se vedea Notele explicative de la codul tarifar 3907.20.21.