FIBRE DIN NUCĂ DE COCOS, DE ABACA (CÂNEPA DE MANILA SAU MUSA TEXTILIS NEE ), RAMIA SAU ALTE FIBRE TEXTILE VEGETALE NEDENUMITE ŞI NECUPRINSE ÎN ALTĂ PARTE, BRUTE SAU PRELUCRATE, DAR NEFILATE; CÂLŢI ŞI DEŞEURI DIN ACESTE FIBRE (INCLUSIV DEŞEURI DIN FIRE ŞI DESTRĂMĂTURĂ)

    Poziţia cuprinde fibrele textile vegetale care provin din frunzele sau fructele anumitor plante din clasa monocotiledonatelor sau, în cazul ramiei, obţinută din tulpina plantelor din clasa dicotiledonatelor din familia urticaceae, şi care nu sunt denumite şi nici cuprinse la altă poziţie: de exemplu, sisalul este menţionat la poziţia  53.04.

   Majoritatea acestor fibre sunt mai rugoase şi mai puţin fine decât fibrele textile liberiene cuprinse la poziţia  53.03.

    În general, aceste fibre se clasifică aici chiar dacă sunt în stare brută, prelucrate în vederea filării (de exemplu cardate sau pieptănate sub formă de benzi), sub formă de câlţi sau deşeuri fibroase (provenind în principal din pieptănare), deşeuri de fire (strânse mai ales în cursul filării sau ţeserii) sau destrămătură (obţinută prin destrămarea funiilor vechi, a cârpelor etc.).

   Totuşi, fibrele care provin din materiale vegetale care în stare brută sau sub anumite forme se clasifică la Capitolul 14 (în special kapok-ul),  nu se clasifică la această poziţie decât dacă au fost supuse unui tratament necesar utilizării lor ca materiale textile, de exemplu dacă au fost zdrobite, cardate sau pieptănate în vederea filării.

    Dintre fibrele textile vegetale cuprinse la această poziţie se pot cita:

Cocosul. Fibrele de cocos sunt obţinute din învelişul exterior al nucilor de cocos; ele sunt aspre, sfărâmicioase şi de culoare brună. Se clasifică întotdeauna la această poziţie indiferent dacă sunt prezentate în masă sau în fascicule.

Abaca. Fibrele de abaca (sau cânepa de Manilla) sunt obţinute din peţiolul frunzelor anumitor bananieri (Musa textilis Nee) care cresc în principal în insulele Filipine. Fibrele se obţin prin răzuirea părţii nefibroase cu ajutorul cuţitelor, manual sau mecanic. Se clasifică aici mănunchiul pieptănat sau nu, sau altfel prelucrat pentru filare (dar nefilat), care se prezintă de obicei sub formă de panglici sau benzi.

Fibrele de abaca, foarte rezistente la intemperii şi la acţiunea apei de mare, sunt folosite în principal la fabricarea cablurilor pentru nave sau a plaselor pentru pescuit. Ele se utilizează de asemenea, la confecţionarea unor ţesături groase sau a împletiturilor pentru pălării.

Ramia. Fibrele de ramie provin din partea liberiană a anumitor plante, în principal Boehmeria tenacisima (Rhea sau ramia verde) şi Boehmeria nivea (China-grass sau ramia albă), cultivate mai ales în ţările calde din Extremul Orient.

În momentul recoltării, ramia este tăiată la bază şi aşezată în buchete (ramia brută). Este apoi decorticată manual sau mecanic, în stare verde sau uscată, pentru a separa partea fibroasă a tulpinii (ramia decorticată) de partea lemnoasă internă. Ramia decorticată se prezintă în general sub formă de fâşii lungi. Materia fibroasă obţinută este supusă operaţiei de degomare pentru eliminarea, prin diferite procedee (în general cu ajutorul unor leşii alcaline) a materiilor pectice care aglutinează fibrele între ele. Ramia degomată şi uscată se prezintă sub formă de mănunchi de culoare alb sidefiu.

Alfa sau rogozul. Fibrele de alfa sau rogoz provin din frunzele acestor plante. Ele sunt clasificate aici numai dacă sunt laminate, sfărâmate, pieptănate sau altfel prelucrate în vederea utilizării lor ca fibre textile. Frunzele brute sunt clasificate la Capitolul 14.

Aloe (fibre de Aloe).

Ananasul. Aceste fibre cunoscute şi sub denumirea de Curana (în Amazonia), Pina (în Mexic) sau Silkgrass, sunt extrase din frunzele de ananasului, care este o plantă din familia Bromeliacees. Aparţin acestei categorii şi fibrele de Pita Floja sau Colombia pita sau arghan, Caroa (Brazilia), Karatas etc.

Cânepa de Mauritius (Furcraea gigantea), cunoscută şi sub denumirea de Piteira (Brazilia).

Phormium Tenax (cânepa sau inul de Noua Zeelandă).

Sanseveria cunoscută şi sub denumirea de cânepă Bowstring sau Ife.

Fibra de turbă (uneori denumită "Berandine" sau "turbă Beraudine"). Aceste fibre sunt trase dintr-o turbă lemnoasă. Ele se clasifică la această poziţie numai dacă au fost supuse unei prelucrări în vederea utilizării lor ca material textil; în caz contrar, acestea se clasifică la poziţia  27.03.

Papura. Aceste fibre sunt extrase din planta cu acelaşi nume. Ele nu trebuie confundate cu perii scurţi care acoperă seminţele acestei plante şi care se folosesc ca material de umplutură (veste de salvare, jucării etc.); aceşti peri se clasifică la  14.02.

Yucca (plantă ornamentală din familia liliaceelor).

      Produsele se clasifică la această poziţie chiar dacă sunt albite sau vopsite.