RADIATOARE PENTRU ÎNCĂLZIREA CENTRALĂ, CU ÎNCĂLZIRE NEELECTRICĂ ŞI PĂRŢILE LOR, DIN FONTĂ, DIN FIER SAU DIN OŢEL; GENERATOARE ŞI DISTRIBUITOARE DE AER CALD (INCLUSIV CELE CARE POT FUNCŢIONA ŞI CA DISTRIBUITOARE DE AER RECE SAU DE AER CONDIŢIONAT), PREVĂZUTE CU UN VENTILATOR SAU CU O SUFLANTĂ CU MOTOR ŞI PĂRŢILE LOR, DIN FONTĂ, DIN FIER SAU DIN OŢEL

   Poziţia cuprinde:

1)   Radiatoarele pentru încălzire centrală, adică corpurile de încălzire constituite, de obicei, fie din ansamblarea unor elemente tubulare cu nervuri, a unor tuburi cu aripioare etc., fie chiar din simple chesoane din fontă sau din oţel, în care circulă apa sau aburul venind de la cazan. Radiatoarele de acest fel pot fi închise în carcase din lemn sau din metal.

        Sunt, de asemenea, clasificate în această grupă aparatele, a căror funcţionare este bazată pe efectul combinat al unui radiator prin care circulă apa caldă sau rece şi al unor guri (fante), prin care trece aerul condiţionat sub presiune, aceste două elemente fiind amplasate într-o carcasă comună prevăzute cu grile. Oprirea radiatorului permite acestor aparate să funcţioneze numai ca distribuitoare de aer condiţionat.

Sunt excluse de la această poziţie agregatele pentru condiţionarea aerului (poziţia  84.15), precum şi radiatoarele electrice (poziţia  85.16).

2)  „Elementele” şi celelalte părţi ale radiatoarelor, care pot fi recunoscute ca atare.

   Nu sunt considerate ca părţi ale acestor aparate:

a)     Ţevăria care face legătura între cazane şi radiatoare şi accesoriile ţevăriei (poziţiile  73.03 până 1a 73.07).

b)    Suporturile radiatoarelor (poziţiile  73.25 sau 73.26).

c)     Robineţii de aducţie pentru abur sau pentru apă caldă (poziţia  84.81).

3)  Generatoarele de aer cald (încălzitoarele de aer) sau aerotermele, cu orice sistem de combustie (cărbune, uleiuri grele, gaz etc.).

    Aceste aparate de încălzire autonome, fixe sau mobile, au ca părţi principale: o cameră de combustie (cu arzător) sau o vatră, un schimbător de căldură (de exemplu fascicul de ţevi), care cedează curentului de aer trecut de-a lungul suprafeţei exterioare a ţevilor căldura gazelor de ardere care circulă prin interior, şi un ventilator sau o suflantă cu motor. Ele sunt echipate, în general, cu o conductă de evacuare a gazelor arse.

    Aceste aparate, cu convecţie directă, fixe sau mobile, se deosebesc de radiatoarele menţionate în Nota explicativă a poziţiei 73.21, prin dispozitivul de suflare (ventilator, suflantă etc.) cu care sunt prevăzute şi care permit o repartizare sau o orientare a aerului cald în diferite locuri de încălzit.

      Generatoarele de aer cald pot fi echipate cu diferite accesorii, cum sunt arzătoarele cu pompă, ventilatoarele cu motor electric pentru alimentarea cu aer a arzătoarelor, aparatele de reglare şi control (termostat, pirostat etc.), filtrele de aer etc.

4) Distribuitoarele de aer cald constând dintr-un corp de încălzire format de obicei dintr-un ansamblu de ţevi cu aripioare sau cu grile şi dintr-un ventilator cu motor electric, reunite într-o carcasă comună prevăzută cu deschizături (cu grile sau voleturi rabatabile).

   Aceste aparate, care trebuie să fie racordate la un cazan de încălzire centrală, în funcţie de tipul lor constructiv, pot fi puse pe sol, fixate pe perete sau suspendate pe tavan, pe stâlpi etc.

   Unele dintre aceste aparate pot fi echipate cu o priză de aer exterioară care le permite să funcţioneze ca distribuitoare de aer proaspăt, dacă bateria de încălzire a fost oprită.

      Sunt excluse din această poziţie distribuitoarele de aer condiţionat, care amestecă, sub controlul unui termostat de reglare, aerul cald şi aerul rece aduse sub presiune şi conţinând, în principal, într-o carcasă comună, o cameră de amestec şi două orificii prevăzute cu jaluzele sau cu clapete acţionate prin dispozitive de reglaj pneumatice, dar neconţinând nici radiator, nici ventilator, nici suflantă cu motor (poziţia  84.79).

*

*       *

     Generatoarele şi distribuitoarele de aer cald se clasifică în această poziţie, oricare ar fi destinaţia acestor aparate. În consecinţă, rămân clasificate aici generatoarele de aer cald pentru încălzirea localurilor şi uscarea diferitelor materiale (furaje, cereale etc.), precum şi generatoarele de aer cald destinate încălzirii vehiculelor din Secţiunea XVII. Totuşi, aparatele distribuitoare de aer cald, care utilizează căldura produsă de motorul vehiculului şi care trebuie să fie legate în mod obligatoriu cu acest motor, se încadrează în Secţiunea XVII, conform dispoziţiilor din Nota 1 g) a Secţiunii XV şi din Nota 3 a Secţiunii XVII.

5)   Părţile generatoarelor şi distribuitoarelor de aer cald (schimbătoare de căldură, guri, ţevi sau tuburi de difuziune directă, clapete, grile etc.), care pot fi recunoscute ca atare.

Nu sunt considerate ca părţi ale acestor aparate:

a)        Ţevăria care face legătura între cazane şi anumite distribuitoare de aer cald şi accesoriile ţevăriei (poziţiile  73.03 până la 73.07).

b)        Ventilatoarele (poziţia  84.14), filtrele de aer (poziţia  84.21) şi aparatele de reglare şi control (Capitolul 90) etc.