ALIAJE DE BAZĂ, DIN CUPRU

Nota 1 c) a acestui Capitol dă definiţia aliajelor de bază, din cupru.

     Aliajele de bază, din cupru, de la această poziţie sunt aliaje care conţin şi alte elemente, în afara cuprului aflat într-o proporţie de min 10 % în greutate, şi care, datorită compoziţiei lor, sunt prea fragile pentru a avea o metalurgie corespunzătoare. Ele sunt întrebuinţate pentru a introduce în alame, în bronzuri sau în bronzul de aluminiu, alte elemente, care fie au un punct de topire mai ridicat decât cel al aliajelor menţionate, fie sunt foarte oxidabile (aluminiu, cadmiu, arsen, magneziu etc.), fie sunt sublimabile la temperatura de topire, sau pentru a facilita prepararea anumitor aliaje printr-un aport de elemente dezoxidante, desulfurante sau similare (de exemplu calciu,).

      Cuprul se comportă ca un solvent sau diluant al celorlalte elemente, şi conţinutul în cupru trebuie să fie suficient de mare pentru a reduce temperatura de topire sau condiţiile de oxidabilitate sau de sublimare. Totuşi, dacă conţinutul de cupru este prea mare, acest metal diluează în mod exagerat celelalte elemente de introdus în aliaje. Conţinutul de cupru este în general de 30 până la 90%, dar el poate să se afle, în cazuri speciale, peste sau sub aceste limite.

     Această poziţie nu cuprinde deci, aliajele Cu-Ni chiar destinate a fi întrebuinţate ca aliaje de bază din cupru, fiindcă aceste aliaje se pretează practic la laminare sau la forjare, oricare ar fi proporţiile componentelor. În ceea ce priveşte alte aliaje, cum sunt cupromanganul şi cuprosiliciul, care se pretează sau nu la aceste operaţii, în funcţie de proporţiile respective de metale constituente, se clasifică aici numai acelea, care practic nu sunt susceptibile de a fi laminate sau forjate.

   Printre aliajele de bază clasificate la această poziţie, pot fi menţionate: aliajele cuprului cu aluminiul, cu beriliul, cu borul, cu cadmiul, cu cromul, cu fierul, cu magneziul, cu manganul, cu molibdenul, cu siliciul, cu titanul sau cu vanadiul.

      Aliajele de bază din cupru se prezintă, în general, sub formă de mase mici (blocks sau cakes) care se pot sparge uşor în bucăţi, sub formă de baghete casante sau de granule şi au aspectul de produse brute de topitorie.

      Combinaţiile dintre fosfor şi cupru (fosforurile de cupru), conţinând, în greutate,  peste  l5 %  fosfor, , sunt clasificate la poziţia  28.48.