IZOLATORI ELECTRICI DIN ORICE MATERIAL

   În sensul acestei poziţii, izolatorii sunt dispozitive care se folosesc atât pentru a fixa, susţine sau ghida conductorii electrici, cât şi pentru a-i izola între ei şi faţă de pământ. Nu se clasifică aici piesele izolante pentru maşini, aparate şi instalaţii electrice realizate integral din materiale izolante sau care conţin simple piese metalice de asamblare înglobate în masă (poziţia 85.47).

   Caracteristicile izolatorilor variază în funcţie de condiţiile electrice, termice sau mecanice în care ele sunt puse să lucreze. În general, există o anumită corelaţie între dimensiunile lor şi tensiunea circuitului (izolatori mari pentru tensiunea înaltă şi izolatori mici pentru tensiunea joasă). La fel, în funcţie de caz, ele sunt în formă de clopot, de acordeon, de fustă, de tamburi cu gât etc., suprafaţa exterioară fiind întotdeauna netedă pentru a împiedica depunerea materialelor neizolante (apă, săruri minerale, pulberi, oxizi, aburi etc.). Unele sunt concepute în aşa fel încât, o dată fixate la locul lor să se poată acoperi cel mai bine cu ulei pentru a împiedica propagarea curentului de-a lungul suprafeţei.

   Izolatorii se realizează din materiale izolante, în general foarte dure şi hidrofuge: materiale ceramice (porţelan, steatit etc.), sticlă, bazalt tras, cauciuc întărit, materiale plastice, compoziţii sau amestecuri de diferite materiale izolante etc. În afara părţii izolante propriu-zise, ei pot să conţină dispozitive de fixare (suporturi metalice, şuruburi, bolţuri, cabluri de legare, ştifturi, tije, cleşti de suspendare sau de ancorare etc.) fără ca încadrarea lor să fie afectată. Cu toate acestea, izolatorii echipaţi cu coarne de protecţie sau cu inele de protecţie din metal sau alte dispozitive paratrăsnet sunt clasificate la poziţia 85.35.

   Utilizaţi nu numai pentru liniile exterioare (linii de telecomunicaţii de distribuţie a curentului de forţă sau de iluminat, de tracţiune pentru căile ferate, troleibuze, tramvaie etc.), dar şi la instalaţiile interioare pentru unele aparate şi maşini, izolatorii sunt de diferite tipuri.

Izolatorii de la această poziţie includ:

A) Izolatorii suspendaţi, printre care deosebim:

1)     Izolatori în lanţ, utilizaţi în mod deosebit pentru liniile exterioare şi compuşi dintr-un anumit număr de elemente izolante; cablul conducător este fixat la una dintre extremităţile lanţului  celălalt capăt fiind suspendat de un suport adecvat (cablu, pilon etc.).

          Sunt clasificaţi la această categorie izolatorii de tip manşon şi tijă, izolatorii cu manşon dublu sau de tip motor, izolatorii cu zale, izolatorii de tip tambur etc.

2)     Alţi izolatori suspendaţi (în formă de bule, de clopoţei, de scripeţi etc.) pentru liniile aeriene de cale ferată, de troleibuze, de macarale etc. sau pentru antene.

B) Izolatorii rigizi.

   În funcţie de caz, ei sunt prevăzuţi cu suporţi (cârlige sau tije metalice etc.) sau fără, caz în care sunt destinaţi să fie fixaţi pe piloni, pereţi, plafoane etc., cu ajutorul cuielor sau a şuruburilor. Izolatorii cu suporţi ficşi conţin destul de frecvent mai multe elemente, în timp ce cele fară suport sunt, în general, simple şi au formă de clopote, conuri, cilindri, nasturi, tacheţi, scripeţi etc.

C) Izolatorii de traversare.

   Utilizaţi pentru trecerea conductorilor prin pereţi sau despărţituri, izolatorii din această categorie constau din conuri, manşoane, tuburi etc.

                Poziţia exclude tuburile izolatoare şi piesele lor de racordare de la poziţia 85.47.