MICROSCOAPE , ALTELE DECÂT MICROSCOAPELE OPTICE; DIFRACTOGRAFELE

      Se clasifică aici:

A) Microscoapele electronice care se deosebesc de microscoapele optice prin faptul că ele

      utilizează, în locul razelor luminoase, fascicole de electroni.

   Microscopul electronic de tipul clasic se prezintă sub forma unui ansamblu omogen închis într-un batiu comun şi constituit în esenţă din:

1)     Un dispozitiv de emisie şi de accelerare a electronilor numit tun cu electroni

2)     Dintr-un sistem care îndeplineşte funcţia optică al microscopului obişnuit şi care are un sistem de lentile electrostatice (plăci purtătoare de sarcină electrică) sau electromagnetice (bobine parcurse de curent) care îndeplinesc funcţiile de condensator, respectiv de obiectiv şi de proiector; o lentilă suplimentară numită de câmp, intermediară între obiectiv şi proiector, şi destinată să varieze mărirea într-un interval mai mare conservând în acelaşi timp întinderea câmpului explorat.

3)     Un cartuş portobiective.

4)     Un grup de pompe de vid destinate să facă vid în incinta în care intră electronii; aceste pompe formează adesea un echipament distinct al aparatului dar legat cu acesta.

5)     Organe care concură la observarea vizuală pe un ecran fluorescent şi la înregistrarea fotografică a imaginii.

6)     Pupitre şi tablouri de lucru care au organe de control şi de reglare a fascicolului de electroni.

   Grupa cuprinde de asemenea microscoapele electronice de baleiere în care un fascicol de electroni foarte fin este îndreptat succesiv pe diferite puncte ale epruvetei de examinat. Informaţia este obţinută prin măsurarea electronilor transmişi, de exemplu a electronilor secundari sau a razelor optice. Rezultatul poate fi prezentat pe ecranul unui monitor eventual încorporat microscopului.

   Microscopul electronic folosit atât în domeniul ştiinţei pure (cercetări biologice, anatomie, compoziţia materialelor etc.) ca şi în cel al industriei (analiza fumurilor, a prafului, a fibrelor textile, a coloidalelor etc., examenul structurii metalelor, al hârtiei etc.).

B)  Microscoapele protonice în care electronii sunt înlocuiţi prin protoni a căror lungime de undă este de aproximativ de 40 ori mai mică decât cea a primilor şi puterea lor separatoare este foarte ridicată, de unde şi posibilitatea de a obţine măriri mai mari.

   Microscopul protonic nu se deosebeşte sensibil, în structura sa şi funcţional, de microscopul electronic; tunul cu electroni este înlocuit prin tunul cu protoni şi sursa utilizată este hidrogenul.

C)  Difractografele electronice care permit obţinerea, prin jocul unui fascicol de electroni, a schemelor sau diagramelor de difracţie care sunt fotografiate intr-o cameră de difracţie care joacă rolul unui aparat fotografic. Datorită diametrului, intensităţii şi clarităţii cercurilor diagramelor, se pot calcula dimensiunea, orientarea şi dispunerea atomică a cristalelor preparatului examinat.

      Aceste aparate care sunt utilizate în mod special pentru studii de coroziune, de lubrifiere, de cataliză etc., nu diferă, în principiul lor, de microscoapele electronice şi au elemente esenţiale (tun cu electroni, tuburi catodice, bobine magnetice, platină port-obiectiv etc.). De notat, că unele microscoape electronice pot fi echipate cu o cameră de difracţie ,echipament cu o funcţie dublă (examen vizual şi obţinerea unei diagrame de difracţie).

*

*   *

PĂRŢI ŞI ACCESORII

      Sub rezerva dispoziţiilor de la Notele 1 şi 2 de la acest Capitol (vezi Consideraţiile generale de mai sus), părţile şi accesoriile microscoapelor altele decât optice sau difractografice, care pot  fi recunoscute ca fiind  în principal destinate pentru aceste aparate, se clasifică la această poziţie. Acesta sunt cazul, în mod particular, al batiului şi camerelor sale constitutive, al cartuşului port-obiectiv etc.; din contră, prezentate izolat, pompele de vid sunt cuprinse la poziţia 84.14, aparatura electrică (acumulatoare, redresoare etc.) la Capitolul 85, aparatele electrice de măsură (voltmetre, miliampermetre etc.) la poziţia 90.30.